"Scris-am vouă, tinerilor, căci sunteţi tari şi cuvântul lui Dumnezeu rămâne întru voi şi aţi biruit pe cel viclean." (I Ioan 2, 14)

sâmbătă, 28 iulie 2012

cine sunt eu

în trupul şi sângele meu
tot neamul meu aşteaptă
Sângele şi Trupul
lui
veşnic...

eu sunt foamea şi setea
neamului meu

şi-n adâncul inimii mele e
inima lui
flămândă de Viaţă

bătând

din duminică
în duminică...

prietenii

e dimineaţă şi
ca-n orice duminică
se aude clopotul
de la cantina
săracilor cu duhul...

sfioşi aproape temători se strâng
sub ploaia de priviri dispreţuitoare ale lumii
toţi nebunii nătângii copiii întârziaţi care mai cred
că după o săptămână Dumnezeu
se simte tare singur şi
e cu siguranţă
foarte-nsetat şi flămând...

se-aşează la masă şi-ncep
să-şi povestească plângând necazurile lor
şi-apoi oftând adânc să guste
o bucată de pâine stropită
cu-n păhăruţ de vin...

şi pentru că e
atât de greu să fii Dumnezeu
şi-atât de obositor
să fii om

seara
când fiecare trebuie
să se întoarcă la ale lui

Dumnezeu pleacă
cu trupurile oamenilor

şi oamenii
cu trupul Lui...

miercuri, 25 iulie 2012

rugăciune

Doamne, dă-mi darul de a şti doar
să binecuvintez ploaia
care cade peste buni şi răi

în schimbul ştiinţei

de a-i deosebi...

capitulare

am crezut că mă lupt cu ideile
am crezut că mă lupt cu oamenii
am crezut că mă lupt cu demonii

dar

din victoriile şi înfrângerile acestor lupte
l-am văzut întărindu-se şi prosperând
chiar pe adevăratul unicul meu duşman:
eu...

şi pe acesta nu-l pot birui
decât
lăsându-mă desăvârşit învins

de iubire....

duminică, 22 iulie 2012

întoarcerea

când eram copil
serile miroseau a vin nou
şi dimineţile
a pâine proaspătă...

la fiecare zvâcnet inima mea
lua viaţă din cer şi o aducea
pe pământ...

ştiam să trăiesc
 -înainte de a mă naşte m-a învăţat Dumnezeu -
dar m-au înşfăcat
m-au tuns mi-au dat o uniformă şi
m-au escortat într-o clădire unde

mi-au confiscat ochelarii cu lentile de lacrimi
ai uimirii
şi mi-au dat ochelarii cu lentile de sticlă
ai ştiinţei
punându-mă să stau într-o bancă
cu mâinile la spate ca un acuzat
condamnat la 12 ani de şcoală
pentru infracţiunea
de a fi inocent...

mi-au luat metodic
tot ce era viu în mine
m-au golit lăuntric
de tot ce era de dincolo
cu o tenacitate surâzătoare
aşteptând să le mulţumesc
şi să le fiu recunoscător...

ah, cel mai greu e să uiţi
chipurile acelor oameni deplin satisfăcuţi că
au frânt şi au îngenunchiat
un copil ce alerga tot mai viu pe câmp
până cădea epuizat de bucurie în iarbă
cu inima bătând atât de tare încât
smulgea morţii din ţărână şi-i
arunca în cer......

eram om şi m-au făcut "om mare"
îndopându-mă cu temerile
şi prejudecăţile lor

un "om mare" ce încă mai caută
firimituri de copilărie
pe sub mesele înţelepţilor acestei lumi
cărora le put picioarele ca nişte hoituri
pentru că nu L-au lăsat
pe Iisus să le spele...

căci dacă L-ar fi lăsat
ar fi zbughit-o cu mine pe câmp
şi-ar fi alergat şi ei până
ar fi căzut epuizaţi
în iarba caldă...

iar după ce şi-ar fi tras suflarea
ar fi primit de la Dumnezeu
o bucată de pâine şi una
de peşte pe care
mâncându-le cu poftă
ar fi început să simtă iar în nări mireasma
de vin nou şi pâine proaspătă
de hram tainic
a vieţii

nebăgând multă vreme de seamă
că bucata de câmp pe care au cinat
e tot
mai
departe

de lume...

sâmbătă, 21 iulie 2012

Cina în familie


suntem patru
şi o singură viaţă.
ca să trăim toţi
o dăm neîncetat
unul altuia...

şi cu cât o facem mai simplu
mai fără reţineri
cu atât suntem
mai sătui şi mai veseli...


vineri, 20 iulie 2012

mântuire

viaţa aceasta ne-a fost dată
ca o cruce
ca să ia din noi tot ce nu e
dragoste...

şi pentru aceasta
ea trebuie
să ne
zdrobească inimile

căci inimile noastre sunt
mormintele iubirii...

sufletul meu va hrăni
sufletele celorlaţi
şi trupul meu
ţărâna pe care o calcă ei

dar  pentru dragoste e prea puţin
dragostea nu se poate odihni
până nu dă Totul...

Doamne, dă-mi Totul
ca dăruindu-l
să aflu
odihnă!

Doamne,
sunt infinit de obosit
Doamne,

ai milă...


joi, 19 iulie 2012

după nuntă


şi oraşul e tot oraş
şi zidurile sunt tot ziduri
şi soarele e tot soare
şi tu tot tu eşti
în braţele mele

şi dragostea
e acelaşi râu lăuntric
ce preface apa în vin

doar că acum
curge invers

din iad în rai

atât...

marți, 17 iulie 2012

un copil cu faţa la perete

zilnic urmărind ştirile
ne indignăm de ucigaşii şi abuzatorii de copii
noi oamenii obişnuiţi respectabili normali
desăvârşindu-ne astfel în taină uitarea
copilului
pe care fiecare din noi
îl sechestrează în inimă

un copil cu faţa la perete
în patul murdar al beznei din noi
un copil cu faţa la perete
căruia revoltele noastre morale
îi desăvârşesc batjocorirea
îi adâncesc mortal
rănile vechi
de pe spate...

ah, vieţile noastre normale şi respectabile!
ah, studiile, educaţia, cariera, banii, succesele!

toţi suntem
clinici mai mult sau mai puţin performante
unde

cu viaţa noastră obişnuită
confortabilă mulţumitoare
adesea religioasă şi morală

satan îl avortează
pe copilul lui Dumnezeu
pe sfântul
din noi...

vineri, 13 iulie 2012

PSALTIREA URBANĂ - Fericit băiatul

Fericit băiatul care n-a umblat
în sfatul băieţilor de la bloc,
care în calea vecinilor vicioşi n-a stat
şi n-a şezut în spălătoria de la ultimul etaj
ca să înveţe să fie "om mare"
din revistele pentru adulţi
sticla de vodcă şi
chiştocul trecut din mână în mână,

care
nu şi-a descoperit corpul înainte
de a-şi vedea sufletul,

ci în cofetăria Domnului şi-a petrecut copilăria
acolo unde se dă gratis Prăjitura
care îndulceşte inima

şi o face atât de mare încât

în lăuntrul ei e destul loc
să te poţi juca cu Dumnezeu
o veşnicie...

sâmbătă, 7 iulie 2012

inventar

am trăit şi pe vremea când lucrurile erau mici
şi oamenii mari
când a intra într-o casă însemna
a păşi într-o inimă...

acum oamenii sunt imense
hale magazii depozite pline de lucruri

a-i cunoaşte înseamnă a parcurge
interminabile inventare...

doar undeva în cel mai îndepărtat colţ
printre lucrurile cele mai vechi pe sub
ambalaje mucegăite

acoperită de praf

o
inimă

împietrită...